Manastirea Cozia este situata la 3 km de statiunea Calimanesti-Caciulata, pe malul drept al Oltului si la circa 20 km nord de Rm.Valcea. Cunoscut initial sub numele de manastirea Nucet, ansamblul a primit mai apoi numele de "Cozia", dupa muntele din vecinatate.
Biserica mare cu hramul "Sfanta Treime", armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, cladirea a fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517-1520, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie. Intre anii 1706-1707, pe cheltuiala paharnicului Serban Cantacuzino, bisericii i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul) din fata bisericii. Pictura originara se pastreaza in naos, unde, pe peretele de vest, sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.
Catapeteasma originara din lemn a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu. Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei intre anii 1850-1856. Tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara.
In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.
Biserica mare cu hramul "Sfanta Treime", armonios proportionata, cu ornamentatie bogata, a fost construita de mesteri din Moravia, dupa modelul bisericii sarbesti din Crusevat, din piatra alba tare, intre 1387-1391, ctitor fiind domnitorul Mircea cel Batran. Conceputa dupa planul trilobat, cladirea a fost sfintita la 18 mai 1388. Partea superioara a chenarelor de la ferestre, rozetele de deasupra lor si pictura din pronaos dateaza din timpul lui Mircea cel Batran. Pictura a fost renovata in 1517-1520, in vremea lui Neagoe Basarab, cand s-a facut si fantana care ii poarta numele, dupa cum se vede intr-un fragment de inscriptie. Intre anii 1706-1707, pe cheltuiala paharnicului Serban Cantacuzino, bisericii i-a fost adaugat pridvorul, s-a refacut pictura din incinta si s-au adaugat cerdacurile, chiliile si s-a reconstruit havuzul cu apa (baptisteriul) din fata bisericii. Pictura originara se pastreaza in naos, unde, pe peretele de vest, sunt pictati Mircea si fiul sau Mihail in costume de cavaleri, iar in stanga se afla portretul lui Serban Cantacuzino.
Catapeteasma originara din lemn a ars si a fost refacuta in 1794 din caramida, fiind zugravita in anul 1907. Crucea de pe turla este din timpul lui Mircea cel Batran, iar policandrele din naos si pronaos au fost daruite manastirii de domnitorul Constantin Brancoveanu. Cladirile au fost refacute de domnitorii Bibescu si Stirbei intre anii 1850-1856. Tot atunci s-au construit si doua pavilioane din care se mai pastreaza cel din stanga, care a fost resedinta domneasca de vara.
In pronaos se gasesc mormintele voievodului Mircea si al monahiei Teofana, mama lui Mihai Viteazul, calugarita dupa moartea fiului ei si decedata in 1605. Piatra funerara a domnitorului este o copie a celei originale si dateaza din 1938.
Manastirea are doua paraclise, unul din zid, cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", asezat in coltul de sud-est al manastirii, datand din anul 1583, iar celalalt, zis brancovenesc, asezat in coltul de nord-est, este din caramida, avand doua case boltite si un foisor si dateaza din anii 1710-1711.
Cozia veche sau "Schitul de piatra", situata la un kilometru nord de manastire, are hramul "Sfantul Ioan Botezatorul" si se crede ca ar fi ctitoria lui Radu, tatal lui Mircea, la sfarsitul secolului al XIII-lea inceputul secolului al XIV-lea. Documentar, este atestata la 8 noiembrie 1601 si 8 noiembrie 1602, cand Teofana monahia, in actele de donatie catre manastirea Cozia, mentioneaza doi locuitori ai acestui schit. Ultima mentiune documentara despre viata acestui schit poarta data de 8 septembrie 1837.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu