Închisoarea Sighet din orașul Sighetu Marmației, județul Maramureș, una dintre cele mai notorii închisori politice din România. Imediat după instaurarea regimului comunist în România au fost încarcerate la Sighet elitele intelectuale, politice și religioase care prezentau un pericol pentru autoritățile comuniste.
Închisoarea a fost dezafectată și transformată în muzeu. În prezent ea adăpostește muzeul Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței.
Închisoarea din Sighetu Marmației (numită și "Închisoarea Sighet") a fost construită în 1897, când Transilvania încă făcea parte din Imperiul Austro-Ungar.
După 1945, românii deportați sau prizonieri de război în Uniunea Sovietică, la repatriere, treceau prin Sighet. În 1948, după ce regimul comunist s-a consolidat, Sighetul a devenit o închisoare pentru oponenții regimului. La început aici au fost încarcerați elevi, studenți și țărani din Maramureș, unii din care încă mai locuiesc în Sighet.
În noaptea de 5/6 mai 1950, peste o sută de foști demnitari din întreaga țară au fost aduși la penitenciarul din Sighet. Printre aceștia se găseau miniștri, politicieni, academicieni, economiști, ofițeri, istorici și jurnaliști. Unii dintre ei au fost condamnați la pedepse grele iar alții au fost închiși fără nici un fel de proces (pedeapsă "adminstrativă"). Majoritatea dintre ei aveau peste 60 de ani. Multe figuri importante ale României interbelice au murit aici în arest, inclusiv liderul Partidului Național Țărănesc, Iuliu Maniu.
În închisoarea de la Sighet, care avea un regim special nu numai pentru cei vii, dar și pentru cei morți, în intervalul 1950-1955 nu s-au întocmit acte de deces, iar familiile celor morți nu au fost înștiințate. Actele de moarte ale celor decedați la Sighet au fost întocmite, cu trei excepții, abia în anul 1957.
Personalități închise la Sighet.
Constantin Argetoianu, fost președinte al Consiliului de Miniștri, ministru de Justiție, ministru de Finanțe, ministru de Interne, a murit în închisoare.
Ion Bălan, episcop greco-catolic de Lugoj.
Sebastian Bornemisa, gazetar, ministru secretar de stat la Cultură, fost primar al Clujului și al Orăștiei, mort în 1953 închisoarea Sighet.
Constantin I.C.(Dinu) Brătianu, istoric, profesor universitar; a murit sinucis (1951).
Dimitrie Burilleanu, fost guvernator al Băncii Naționale, a murit în închisoare.
Ion Cămărășescu, fost ministru de Interne, mort în închisoare.
Daniel Ciugureanu, fruntaș basarabean, membru în Sfatul Țării, președinte al Consiliului de Miniștri al Republicii Democratice Moldovenești, ministru de stat în 4 guverne.
Arlette Coposu, soția lui Corneliu Coposu, funcționară la Ministerul de Externe; arestată în 1950 - eliberată în 1964.
Corneliu Coposu, secretar al lui Iuliu Maniu, apoi secretar general adjunct al PNȚ, arestat în 1947 - eliberat în 1962.
Anton Durcovici, episcop romano-catolic de Iași, a fost lăsat să moară de foame în închisoare.
Valeriu Traian Frențiu, episcop greco-catolic de Oradea.
Iuliu Hossu, episcop greco-catolic de Cluj-Gherla.
Ilie Lazăr, jurist și politician (garda de corp a lui Iuliu Maniu).
Iuliu Maniu, președinte al Partidului Național-Țărănesc, fost prim-ministru, decedat în 1953.
Petre Papacostea, secretar politic al generalului Averescu, directorul Poștelor în guvernul Averescu arestat în 1952, eliberat în 1954.
Victor Papacostea, istoric, fondator al Institutului de Studii Balcanice din București, fost subsecretar de stat la Ministerul Educatiei Nationale în guvernele Sănătescu si Rădescu, arestat în mai 1950, eliberat la 17 septembrie 1955.
Radu Portocală, avocat, om politic liberal, mort torturat în 1952 sau 1953.
Alexandru Rusu, episcop greco-catolic de Baia Mare.
Henri Cihoski, general și fost ministru al apărării naționale, a murit în închisoare (18 mai 1950).
Grigore Georgescu, general al Armatei Române (mort în detenție, la pe 27 aprilie 1952).
Nicolae Pais, general al Armatei Române (mort în detenție la 16 septembrie 1952).
Ioan Mihail Racoviță, general al Armatei Române (mort în detenție la 29 iunie 1954).
Gheorghe Vasiliu, general al Armatei Române (mort în detenție 20 septembrie 1954).
Mai multe imagini : http://locuri-nevazute.blogspot.ro/2013/08/imagini-muzeul-memorialul-durerii-sighet.html
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu