Ultimele Știri :
latest

728x90

468x60

Muntii Tarcu

     Munţii Ţarcu ocupă partea de nord-vest a Carpaţilor Meridionali şi se detaşează prin aspectele lor geografice ca o grupă aparte, alcătuind o regiune de forma unui triunghi intre văile Hideg – Rîul Şes – Rîul Mare, Timişului şi Bistrei. 
La vest sunt mărginiţi de Depresiunea Caransebeşului.
În partea de nord, Munţii Ţarcu sunt limitaţi de un culoar depresionar – culoarul Bistrei – care face legătura între depresiunile Caransebeş şi Haţeg, despărţindu-i de Munţii Poiana Ruscăi.
Spre sud-est, Valea Râului Mare desparte Munţii Ţarcu de Munţii Retezat; văile Rîul Şes şi Hideg îi despart de Munţii Godeanu şi, în parte, de Munţii Cernei.
     Relieful Munţilor Ţarcu poate fi asemănat cu un vast amfiteatru ridicat în vecinătatea cîmpiei bănăţene şi alcătuit, în mare, din trei trepte. Cea mai înaltă constă din culmi de peste l800-2000 m înălţime, situate în partea de sud-est, spre Hideg, Rîul Şes şi Rîul Mare. Ea este caracterizată prin suprafeţe netede, culmi mărginite de căldări glaciare şi prin păşuni alpine întinse. Această treaptă cuprinde cele patru masive înalte care alcătuiesc grupa muntoasă a Munţilor Ţarcu, şi anume masivele Ţarcu, Bloju şi Muntele Mic.
     In treapta mijlocie se încadrează înălţimile de 1100-1500 m, care alcătuiesc o zonă ce înconjură pe cea precedentă la vest şi nord. Se disting Culmea Poiana înaltă, în vecinătatea Hidegului, Culmea Pleşii, iar pe latura nordică a munţilor, Măgura Marga şi Măgura Clopotivei.
     Treapta cea mai joasă, cu înălţimi de 500-800 m, se află în contact cu Depresiunea Caransebeşului şi atinge o lăţime de numai 2-3 km.
     Din punct de vedere geologic, Munţii Ţarcu sunt alcătuiţi din graniţe (masivele Bloju, Petreanu şi Muntele Mic) înconjurate de şisturi cristaline şi din roci sedimentare (gresii, tufuri, conglomerate etc.), mai ales în partea lor de sud-est. Şisturile cristaline dure şi gnaisele alcătuiesc Vîrful Ţarcu şi Culmea Prislopului, în general, relieful cel mai înalt este constituit din şisturi cristaline şi graniţe.
     Masivul Ţarcu, privit mai ales dinspre Muntele Mic, are aspect de cetate. El este mărginit din toate părţile de pante abrupte. Limitele lui le formează Valea Hidegului, văile Şcheiului şi Şuculeţului, Valea Sucului şi izvoarele Cuntului.
     Cele mai mari înălţimi reprezintă cîteva proeminenţe ale unei platforme larg vălurite ce nivelează masivul: Vf. Căleanu (2190 m), Vf. Bodea (2141 m) şi Vf. Ţarcu (2186 m).
     Munţii Borlovei constituie treapta de vest a Muntelui Mic, puternic fragmentată de văi înguste; cea mai proeminentă înălţime este Cioaca Orlei (1271 m), ale cărei contraforturi nordice se prelungesc pînă spre Măru.
     Munţii Poiana Inaltă, cu cota maximă în vîrful cu acelaşi nume (1432 m), se desfăşoară între văile Rîul Rece şi Rîul Lung. Ei se desprind din Masivul Ţarcu şi se întind pînă în regiunea Teregova-Armeniş.
     Munţii Pleaşa între Valea Sebeşului Mare şi Valea Pîrîului Lung cu altitudinea medie de circa l 000 m. În cadrul lor Culmea Pleşei, cu înălţimea ei maximă de 1413 m, domină întreaga regiune.
     Munţii Hidegului, situaţi la sud de Valea Pîrîului Lung, ţin pînă în Valea Hidegului, dincolo de care se ridică Munţii Cernei. Munţii Hidegului au înălţimi de 1300-1400 m, atingînd l433 m în Vîrful Poiana înaltă. Înălţimile Munţilor Hidegului se desfac din Masivul Ţarcu şi înaintează spre sud-vest, sfîrşind în apropierea localităţii Rusca.
     Munţii Bistrei sunt constituiţi de zona muntoasă ce se întinde la nord şi vest de Masivul Bloju, între văile Bistra Mărului, Bistra şi Rîul Mare. Această zonă se caracterizează printr-un relief puternic tăiat de rîuri şi prin înălţimi de l000-1300 m.
     Depresiunea Poiana Mărului este situată la confluenţa Bistrei Mărului cu Sucul. Aici relieful frămîntat al munţilor face loc unei depresiuni de 5 km lungime, cu fundul neted şi cu pante domoale. Încadrată între pădurile întinse care altădată acopereau munţii din jur, depresiunea îşi merită pe drept cuvînt numele de „poiană”. Prin poziţie, înălţime (circa 600 m) şi privelişti, sătucul Poiana Mărului a devenit astăzi o staţiune climaterică în adevăratul sens al cuvîntului.


Sursa: Ghid, TARCU-GODEANU – Gh. Niculescu, 1967, www.tarcu.ro
     
« PREV
NEXT »

Niciun comentariu