Muntii Carpati prezentare generala, grupe de munti.
Muntii Carpati se desfasoara din Bazinul Vienei, pe teritoriul Slovaciei, Poloniei, Ucrainei, Romaniei si Serbiei si Muntenegru. Muntii Carpati incep la confluenta fluviului Dunarea cu raul Morava, urca spre nordul Slovaciei, patrunde in Ucraina de vest, cuprinde o mica parte din Ungaria de est, ca mai apoi sa patrunda pe teritoriul Romaniei prin partea de nord si sa formeze arcul carpatic romanesc.
Lungimea Carpatilor o depaseste pe cea a Alpilor, inaltimea lor fiind insa mai mica. Au o lungime de 1600 km din care peste 800 km se desfasoara pe teritoriul Romaniei.
In Slovacia, Muntii Tatra, Tatra Mare si Tatra Mica, predomina cu precadere in partea nordica a tarii, oferind prin aspectul lor natural si aerul pur alpin, o gama larga de posibilitati de relaxare. Cele mai renumite masive sunt Matra, Tatra si Fatra.
In Polonia, muntii Carpati sunt localizati la frontiera sudestica si includ grupele Tatra si Beskizi.
Carpatii românesti fac parte din marele lant muntos alpino-carpato-himalayan, aparut în urma orogenezelor alpine. Spre deosebire de Muntii Alpi, în continuarea carora se afla, Carpatii Românesti sunt munti de înaltime mijlocie, mentinându-se sub altitudinea de 3000 de metri.
Ei se impart in trei grupe:
Carpatii Orientali: granita de N – Valea Prahovei;
Carpatii Meridionali: Valea Prahovei – Culoarele Timis – Cerna – Bistra;
Carpatii Occidentali: Valea Dunarii – Valea Somesului.
Carpatii Romanesti inconjoara bazinul transilvanean dinspre nord, est, sud si vest, asemenea unui zid ocrotitor, fiind numiti, pe buna dreptate, "coloana vertebrala" a spatiului mioritic.
Lungimea Carpatilor Orientali si a celor Meridionali, de la granita nordica a tarii si pana la defileul Dunarii - Portile de Fier, este de cca 750 km, iar latimea lor variaza intre 40 km - in Muntii Fagarasului - si 110 km. Cele mai inalte culmi se afla in Carpatii Meridionali - Moldoveanu 2544 m si Negoiu 2535 m care, datorita configuratiei lor alpine, mai sunt numiti si "Alpii Transilvaniei". Inaltimea medie a Carpatilor Orientali este de cca 950 m, mai mica decat cea a Carpatilor Meridionali 1136 m. Limita dintre cele doua grupe de munti este considerata de geografi Valea Prahovei.
Carpatii Orientali se desfasoara de la granita de N cu Ucraina pana la Valea Prahovei. Altitudinea medie este de 1300 m, putine varfuri depasesc 2000 m cum ar fi in muntii Rodnei, Vf. Pietrosu 2303 m si Vf. Ineu 2279 m. In Carpatii Orientali se gaseste cel mai lung sir de munti vulcanici din Europa: Mtii Oas, Mtii Gutai, Mtii Tibles, Mtii Calimani, Mtii Gurghiului, Mtii Harghitei. Sunt usor de strabatut dintr-o parte in alta datorita vailor apelor curgatoare, pasurilor si a depresiunilor. Carpatii Orientali au numeroase resurse subsolice: minereuri neferoase (Mtii Tibles), si feroase, carbuni, sulf, ape carbogazoase si resurse solice: paduri si fanete naturale.
Se impart in trei subgrupe:
- Grupa Nordica sau Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei
- Grupa Centrala sau Carpatii Moldo- Transilvani
- Grupa Sudica sau Carpatii Curburii
Carpatii Meridionali se desfasoara de la Valea Prahovei pana la Culoarele Timis- Cerna –Bistra. Sunt situati in partea central- sudica a Romaniei, la S de Depr. Colinara a Transilvaniei. Sunt cei mai inalti din Carpatii romanesti, avand multe varfuri peste 2000 m. Primele 3 ca altitudine sunt: Vf. Moldoveanu 2544m, Vf . Negoiu 2535 m si Vf. Parangul Mare 2519m. Au putine depresiuni si trecatori.
Se impart in patru grupe:
- Grupa Muntilor Bucegi
- Gropa Muntilor Fagarasi
- Grupa Muntilor Parang
- Grupa Muntilor Retezat-Godeanu
Carpatii Occidentali ai Romaniei sunt formati din Muntii Apuseni si Muntii Banatului, situati in vestul si, respectiv, sud-vestul tarii. Culmile lor nu depasesc 1850 m, motiv pentru care sunt considerati munti de inaltime medie. Carpatii Occidentali se intind la nord pana la Valea Somesului, la sud pana la Valea Dunarii, la est pana la depresiunea Colinara a Transilvaniei si Carpatii Meridionali, la vest Campia de Vest. Se prezinta ca un “castel de ape”, din care izvorasc multe rauri cu un debit bogat datorita precipitatiilor mai abundente decat in celelalte rauri.
Se impart in trei grupe principale:
- Grupa Muntilor Banatului
- Grupa Muntilor Poiana Rusca
- Grupa muntilor Apuseni
Orogeneza Carpatilor a inceput cu milioane de ani in urma, in mezozoic, cand rocile din care acestia sunt formati s-au sedimentat pe fundul Marii Tethys. La sfarsitul tertiarului superior, s-a format in zona de margine a bazinului Transilvaniei cel mai lung lant vulcanic din Europa, acestuia apartinandu-i si rocile vulcanice, bogate in aur si argint, din Muntii Apuseni.
Glaciatiunea intervenita acum cca 1,5 milioane de ani a dus la aparitia ghetarilor si la formarea unor vai glaciare in forma de albie. La altitudini de peste 2000 m, culmile muntilor s-au transformat in coaste abrupte si accidentale, cu o configuratie alpina.
Configuratia reliefului montan romanesc s-a conturat in functie de rocile care-i servesc drept fundament. Astfel, faliile si cheile sunt prezente mai ales in masivele calcaroase - Cheile Bicazului, Rametilor, Intregalde. Carpatii Orientali si Meridionali pot fi traversati cu usurinta printr-o serie de trecatori: Tulghes, Bicaz, Oituz, Predeal, Turnu Rosu.
Clima - In Carpati este umeda si racoroasa, cu amprenta continentala. Temperatura si cantitatea de precipitatii se modifica in functie de cresterea altitudinii. Temperatura anuala medie in muntii mijlocii este de +2 grade C; +4 grade C, iar cantitatea de precipitatii este de 800-1200 mm/an. In zona alpina, temperatura medie anuala scade la +0,5 grade C; -2,5 grade C, iar precipitatiile anuale ating, mai ales pe versantii nordici, 1400 mm si chiar mai mult
Flora - Podoaba muntilor este haina lor vegetala. Flora Carpatilor cuprinde 1350 de specii In functie de altitudine si de conditiile climaterice, se pot distinge mai multe etaje de vegetatie, extrem de diversificata.
Pe versantii nordici ai Carpatilor Meridionali, de la cca 600 m, incepe etajul fagului, pana la cca 900-1000 m. De la 1000-1200 m, urmeasza o zona de tranzitie spre etajul cu molid, brad si mai putin fag. Pana la 1400-1500 m, se pot intalni, alaturi de fagi izolati si paltinul, plopul tremurator si mesteacanul. Mai sus de etajul padurilor alpine, se intinde zona jnepenisurilor. Mai sus de etajul jnepenisurilor, se afla cel al tufisurilor pitice: campii de smirdar, afin si merisor.
Fauna - Carpatilor Romanesti este si ea deosebit de bogata si diversificata. Insectele numara specii variate, prezente pretutindeni. Pe infloritele pajisti alpine atrag atentia numerosi fluturi si variate specii de gandaci. In raurile limpezi de munte traiesc pastravul si lipanul. In gropile adanci si umede din padurile de fag poate fi intalnita, ocazional, salamandra. In padurile de foioase traieste sarpele, iar pe coastele insorite pot fi vazute viperele-cu-cruce. Soparlele traiesc din zona de padure pana in zona alpina.
In padurea de fag traiesc cca 100 de specii de pasari.Majoritatea mamiferelor care traiesc in Carpatii Romanesti sunt locuitori ai padurilor, intre acestea fiind: cerbul carpatin, ursul brun, rasul, jderul, bursucul, vulpea etc. Regiunile stancoase constituie imparatia caprelor negre, unde traieste si salamandra de munte.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu