Prima lucrare din program este Trei piese pentru orchestră de coarde de Constantin Silvestri. Crescut doar de mama sa, căci atât tatăl bun cât şi cel vitreg au murit când era tânăr, Silvestri a învăţat pian şi orgă, reuşind să cânte în public încă de la 10 ani. A studiat la Conservatorul din Târgu Mureş şi mai apoi la cel din Bucureşti. Cu toate că nu exista clasă de dirijat, a ajuns repede să se impună ca dirijor. Debutul a fost fulminant, în 1930, când a condus Orchestra Simfonică Radio, un concert ce avea în program o compoziţie proprie şi Ritualul Primăverii de Igor Stravinski, una din culmile creaţiei muzicale. Acelaşi succes l-a avut şi cu premiera operei Oedip de George Enescu. S-a stabilit la Paris în 1959. După multe turnee în lume, pline de succes, s-a stabilit în Anglia, unde a devenit cetăţean britanic în 1967. A murit de cancer la vârsta de doar 55 de ani. Cele trei piese pentru orchestră de coarde, op.4, reprezintă o lucrare deosebit de reuşită, dar şi foarte dificilă. Pe vremea când Filarmonica „Banatul” avea o orchestră de cameră stabilă, mulţi ani în urmă, această lucrare era în repertoriul curent, fiind mereu programată în concerte.Cunoscutul concert dublu de Johann Sebastian Bach, compus pentru două viori, transcris şi pentru două piane va fi următoare lucrare din program. Nefiind pe afiş alţi solişti decât cei patru anunţaţi, probabil că de această dată îl vom asculta în variantă pentru percuţie, ceea ce poate fi foarte interesant.
Un nume nou pe afişele noastre de concert — Emmanuel Séjourné. Este prezent cu o lucrare concertantă pentru cvartet de percuţie Wave. Publicul va fi plăcut surprins de sunetele (unde muzicale electronice) acestor instrumente deosebite. Compozitorul s-a născut la 16 iulie 1961, la Limoges, în Franţa. A studiat pianul, vioara, teoria acusticii, analize muzicale, dar s-a hotărât în final că cel mai mult i-ar place percuţia, în special xilofonul, marinba şi vibrafonul. Chiar a fost recunoscut drept unul dintre cei mai buni interpreţi la vibrafon din lume. Pe ansamblu, muzica sa a fost catalogată drept eclectică, adică o îmbinare de puncte de vedere şi concepţii diferite, unele chiar incompatibile. Mai pe scurt o lipsă de consecvenţă în convingeri. De ascultat acest concert, căruia compozitorul i-a pus numele de Gotan, o noutate pe scena Capitol.
La finalul serii de vineri vom asculta Suita „Carmen”de compozitorul rus Rodion Scedrin. Dacă suita, ce face parte din muzica baletului cu acelaşi nume compus de Scedrin, nu are suflători, are în schimb un întreg ansamblu de percuţie care va face muzica să explodeze. Compoziţia, ce are la bază muzica operei „Carmen” compusă de George Bizet, a fost dedicată de Scedrin soţiei sale, poate cea mai mare balerină a secolului XX, Maia Pliseţkaia. Este o pagină muzicală de excepţie, fiind interesant cum un compozitor rus a reuşit atât de bine să ne aducă în faţă Spania culorilor vii şi scânteietoare, soarele ei, dar şi iubire, dramatism şi sânge. Această reuşită suită orchestrală, ce a repurtat peste tot un remarcabil succes, are o multitudine de imagini, este înzestrată cu calităţi noi faţă de lucrarea lui Bizet. Scedrin inserează părţi proprii iar pe cele cunoscute le armonizează în felul său. El alternează mereu între semnificaţia textului dramei, memoria muzicii lui Bizet şi propria sa creaţie.
Niciun comentariu
Trimiteți un comentariu